Iubește-ți inima.
Cu siguranță toată lumea știe deja că exercițiile fizice sunt bune pentru inimă. „Exercițiile fizice regulate și moderate ajută inima prin modificarea factorilor de risc cunoscuți ca fiind cauza bolilor de inimă”, spune Dr. Jeff Tyler, cardiolog intervențional și structural la Spitalul Providence St. Joseph din Orange County, California.
Exercita:
Scade colesterolul.
Reduce tensiunea arterială.
Îmbunătățește glicemia.
Reduce inflamația.
După cum explică antrenorul personal Carlos Torres, stabilit în New York: „Inima ta este ca bateria corpului tău, iar exercițiile fizice cresc durata de viață a bateriei și randamentul acesteia. Asta pentru că exercițiile fizice antrenează inima să gestioneze mai mult stres și o antrenează să mute sângele din inimă către alte organe mai ușor. Inima ta învață să extragă mai mult oxigen din sânge, oferindu-ți mai multă energie pe parcursul zilei.”
Însă, există momente când exercițiile fizice pot, de fapt, amenința sănătatea inimii.
Cunoști semnele că e timpul să renunți imediat la exerciții și să mergi direct la spital?
1. Nu ți-ai consultat medicul.
Dacă ești expus riscului de boli de inimă, este important să discuți cu medicul tău înainte de a începe un plan de exerciții fizice, spune Drezner. De exemplu, medicul tău îți poate oferi îndrumări specifice, astfel încât să poți face exerciții fizice în siguranță după un atac de cord.
Factorii de risc pentru bolile de inimă includ:
- Hipertensiune arterială.
- Colesterol ridicat.
- Diabet.
- Un istoric al fumatului.
- Un istoric familial de boli de inimă, atac de cord sau moarte subită cauzată de o problemă cardiacă.
- Toate cele de mai sus.
Și tinerii sportivi ar trebui să fie examinați pentru afecțiuni cardiace. „Cea mai gravă tragedie dintre toate este moartea subită pe terenul de joc”, spune Drezner, care se concentrează pe prevenirea morții subite de origine cardiacă la tinerii sportivi.
Tyler observă că majoritatea pacienților săi nu necesită teste suplimentare înainte de a începe un regim de exerciții fizice, dar „cei cu boli de inimă cunoscute sau factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi diabetul sau bolile de rinichi, beneficiază adesea de o evaluare medicală mai cuprinzătoare pentru a se asigura că sunt în siguranță pentru a începe exercițiile fizice”.
El adaugă că „oricine prezintă simptome îngrijorătoare precum presiune sau durere în piept, oboseală neobișnuită, dificultăți de respirație, palpitații sau amețeli ar trebui să discute cu medicul său înainte de a începe un program de exerciții fizice”.
2. Treci de la zero la 100.
În mod ironic, persoanele care nu sunt în formă și care pot beneficia cel mai mult de pe urma exercițiilor fizice prezintă, de asemenea, un risc mai mare de probleme cardiace bruște în timpul antrenamentelor. De aceea, este important să „îți gestionezi ritmul, să nu faci prea multe prea curând și să te asiguri că îi acorzi corpului tău timp să se odihnească între antrenamente”, spune Dr. Martha Gulati, redactor-șef al CardioSmart, inițiativa de educație a pacienților a Colegiului American de Cardiologie.
„Dacă te afli într-o situație în care faci prea multe lucruri prea repede, acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să faci un pas înapoi și să te gândești la ceea ce faci”, spune Dr. Mark Conroy, medic de medicină de urgență și medicină sportivă la Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio din Columbus. „Ori de câte ori începi să faci exerciții fizice sau să reintroduci activități, revenirea treptată este o situație mult mai bună decât să te arunci pur și simplu cu capul înainte într-o activitate.”
3. Ritmul cardiac nu scade odată cu odihna.
Torres spune că este important să „acorzi atenție ritmului cardiac” pe tot parcursul antrenamentului pentru a ține evidența dacă acesta se potrivește cu efortul depus. „Facem exerciții pentru a ne crește ritmul cardiac, desigur, dar acesta ar trebui să înceapă să scadă în perioadele de odihnă. Dacă ritmul cardiac rămâne ridicat sau bate în afara ritmului, este timpul să te oprești.”
4. Simțiți dureri în piept.
„Durerea în piept nu este niciodată normală sau așteptată”, spune Gulati, șeful departamentului de cardiologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Arizona, care afirmă că, în cazuri rare, exercițiile fizice pot provoca un atac de cord. Dacă simțiți dureri sau presiune în piept - în special alături de greață, vărsături, amețeli, dificultăți de respirație sau transpirații excesive - opriți imediat antrenamentul și sunați la 112, sfătuiește Gulati.
5. Deodată ți se lipsește respirația.
Dacă respirația ta nu se accelerează atunci când faci exerciții fizice, probabil că nu depui efort suficient. Există însă o diferență între dificultățile de respirație cauzate de exerciții fizice și dificultățile de respirație cauzate de un potențial atac de cord, insuficiență cardiacă, astm indus de exerciții fizice sau o altă afecțiune.
„Dacă există o activitate sau un nivel pe care l-ai putea face cu ușurință și dintr-o dată te trezești fără vlagă... oprește-te din exerciții și consultă-ți medicul”, spune Gulati.
6. Simți amețeli.
Cel mai probabil, te-ai forțat prea mult sau nu ai mâncat sau băut suficient înainte de antrenament. Dar dacă oprirea pentru apă sau o gustare nu ajută - sau dacă amețeala este însoțită de transpirații abundente, confuzie sau chiar leșin - s-ar putea să ai nevoie de asistență medicală de urgență. Aceste simptome ar putea fi un semn de deshidratare, diabet, o problemă a tensiunii arteriale sau, eventual, o problemă a sistemului nervos. Amețelile ar putea semnala, de asemenea, o problemă a valvei cardiace, spune Gulati.
„Niciun antrenament nu ar trebui să te facă să te simți amețit sau cu capul ușor”, spune Torres. „Este un semn sigur că ceva nu este în regulă, indiferent dacă faci prea mult sau nu ești suficient de hidratat.”
7. Ți se strâng picioarele.
Crampele par destul de inocente, dar nu ar trebui ignorate. Crampele la picioare în timpul exercițiilor fizice ar putea semnala claudicație intermitentă sau blocarea arterei principale a piciorului și ar necesita cel puțin o discuție cu medicul dumneavoastră.
Crampele pot apărea și la nivelul brațelor și, indiferent unde apar, „dacă ai crampe, acesta este un motiv să te oprești, ceea ce nu va fi neapărat întotdeauna legat de inimă”, spune Conroy.
Deși motivul exact pentru care apar crampele nu este pe deplin înțeles, se crede că acestea sunt legate de deshidratare sau dezechilibre electrolitice. „Cred că este destul de sigur să spunem că principalul motiv pentru care oamenii vor începe să aibă crampe este deshidratarea”, spune el. Nivelurile scăzute de potasiu pot fi, de asemenea, un vinovat.
Deshidratarea poate fi o problemă majoră pentru întregul corp, așa că, mai ales dacă ești „afară în căldură și simți că ți se încordează picioarele, nu este momentul să te străduiești. Trebuie să te oprești din ceea ce faci”.
Pentru a ameliora crampele, Conroy recomandă „răcorirea”. El sugerează să înfășori zona afectată cu un prosop umed, care a stat în congelator sau frigider, sau să aplici o compresă cu gheață. De asemenea, recomandă masarea mușchiului înțepenit în timp ce îl întinzi.
8. Bătăile inimii tale sunt nebunești.
Dacă aveți fibrilație atrială, adică o bătaie neregulată a inimii, sau o altă tulburare de ritm cardiac, este important să acordați atenție ritmului cardiac și să solicitați asistență medicală de urgență atunci când apar simptomele. Astfel de afecțiuni se pot simți ca fluturarea sau pulsațiile în piept și necesită asistență medicală.
9. Nivelul de transpirație crește brusc.
Dacă observi o „creștere semnificativă a transpirației atunci când faci un antrenament care în mod normal nu ar provoca o astfel de cantitate”, acesta ar putea fi un semn al unor probleme, spune Torres. „Transpirația este modul nostru de a răcori corpul și, atunci când corpul este stresat, va compensa în exces.”
Așadar, dacă nu poți explica creșterea producției de transpirație prin condițiile meteorologice, cel mai bine este să iei o pauză și să stabilești dacă este vorba de ceva grav.
Data publicării: 02 iunie 2022