Iubește-ți inima.
Până acum, cu siguranță toată lumea știe că exercițiile sunt bune pentru inimă. „Exercițiile regulate, moderate, ajută inima modificând factorii de risc despre care se știe că cauzează boli de inimă”, spune dr. Jeff Tyler, cardiolog intervențional și structural la Spitalul Providence St. Joseph din Orange County, California.
Exercita:
Scade colesterolul.
Reduce tensiunea arterială.
Îmbunătățește glicemia.
Reduce inflamația.
După cum explică antrenorul personal Carlos Torres din New York: „Inima ta este ca bateria corpului tău, iar exercițiile fizice măresc durata de viață și puterea bateriei. Acest lucru se datorează faptului că exercițiile antrenează inima ta să facă față mai mult stresului și îți antrenează inima să mute sângele din inimă către alte organe mai ușor. Inima ta învață să tragă mai mult oxigen din sânge, oferindu-ți mai multă energie pe parcursul zilei.”
Dar, există momente în care exercițiile fizice pot amenința de fapt sănătatea inimii.
Ați ști care sunt semnele că este timpul să încetați imediat exercițiile și să mergeți direct la spital?
1. Nu v-ati consultat medicul.
Dacă sunteți expus riscului de boli de inimă, este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe un plan de exerciții, spune Drezner. De exemplu, medicul dumneavoastră vă poate oferi recomandări specifice, astfel încât să vă puteți exercita în siguranță după un atac de cord.
Factorii de risc pentru boli de inima includ:
- Hipertensiune arterială.
- Colesterol ridicat.
- Diabet.
- O istorie de fumat.
- Un istoric familial de boli de inimă, atac de cord sau moarte subită din cauza unei probleme cardiace.
- Toate cele de mai sus.
Atleții tineri ar trebui să fie examinați și pentru afecțiuni cardiace. „Cea mai gravă tragedie dintre toate este moartea subită pe terenul de joc”, spune Drezner, care se concentrează pe prevenirea morții subite cardiace la sportivii tineri.
Tyler observă că majoritatea pacienților săi nu au nevoie de teste suplimentare înainte de a începe un regim de exerciții fizice, dar „cei cu boli de inimă cunoscute sau cu factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi diabetul sau bolile de rinichi beneficiază adesea de o evaluare medicală mai cuprinzătoare pentru a se asigura pot începe să facă exerciții în siguranță.”
El adaugă că „oricine se confruntă cu simptome îngrijorătoare precum presiunea sau durerea în piept, oboseală neobișnuită, dificultăți de respirație, palpitații sau amețeli ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe o rutină de exerciții”.
2. Treci de la zero la 100.
În mod ironic, persoanele neformate care pot beneficia cel mai mult de pe urma exercițiilor fizice sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare de a dezvolta probleme cardiace bruște în timpul antrenamentelor. De aceea, este important să „ține ritmul, să nu faci prea multe prea devreme și să te asiguri că îi dai timp corpului să se odihnească între antrenamente”, spune dr. Martha Gulati, redactor-șef al CardioSmart, Colegiul American de Cardiologie. initiativa de educare a pacientului.
„Dacă te lași prins într-o situație în care faci prea multe prea repede, acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să faci un pas înapoi și să te gândești la ceea ce faci”, spune dr. Mark Conroy, un specialist în medicină de urgență și medic de medicină sportivă la Centrul Medical Wexner al Universității de Stat din Ohio din Columbus. „De fiecare dată când începeți să faceți exerciții sau să reintroduceți activități, revenirea treptată este o situație mult mai bună decât să sari cu capul înainte într-o activitate.”
3. Pulsul tau nu scade odata cu odihna.
Torres spune că este important să „acorzi atenție ritmului cardiac” pe tot parcursul antrenamentului pentru a ține cont dacă acesta este urmărit cu efortul pe care îl depui. jos în timpul perioadelor de odihnă. Dacă ritmul cardiac se menține la un ritm ridicat sau bate din ritm, este timpul să te oprești.”
4. Experimentați dureri în piept.
„Durerea în piept nu este niciodată normală sau de așteptat”, spune Gulati, și șef de divizie de cardiologie la Universitatea din Arizona, Colegiul de Medicină, care spune că, în cazuri rare, exercițiile fizice pot provoca un atac de cord. Dacă simțiți durere sau presiune în piept – mai ales alături de greață, vărsături, amețeli, dificultăți de respirație sau transpirație extremă – încetați imediat antrenamentul și sunați la 911, ne sfătuiește Gulati.
5. Îți lipsește brusc respirația.
Dacă respirația nu se accelerează atunci când faci mișcare, probabil că nu muncești suficient. Dar există o diferență între dificultăți de respirație din cauza exercițiilor fizice și dificultăți de respirație din cauza unui potențial atac de cord, insuficiență cardiacă, astm indus de efort sau alte afecțiuni.
„Dacă există o activitate sau un nivel pe care l-ai putea face cu ușurință și dintr-o dată devii supărat... încetează să faci exerciții și consultă medicul”, spune Gulati.
6. Te simți amețit.
Cel mai probabil, te-ai împins prea tare sau nu ai mâncat sau nu ai băut suficient înainte de antrenament. Dar dacă oprirea pentru apă sau gustare nu ajută – sau dacă amețeala este însoțită de transpirație abundentă, confuzie sau chiar leșin – s-ar putea să aveți nevoie de atenție de urgență. Aceste simptome pot fi un semn de deshidratare, diabet, o problemă de tensiune arterială sau, eventual, o problemă a sistemului nervos. Amețelile ar putea semnala și o problemă cu valva cardiacă, spune Gulati.
„Niciun antrenament nu ar trebui să te facă să te simți amețit sau amețit”, spune Torres. „Este un semn sigur că ceva nu este în regulă, indiferent dacă faci prea mult sau nu ești suficient de hidratat.”
7. Picioarele tale crampe.
Crampele par destul de inocente, dar nu trebuie ignorate. Crampele la picioare în timpul exercițiului ar putea semnala claudicație intermitentă sau blocarea arterei principale a piciorului și necesită cel puțin o discuție cu medicul dumneavoastră.
Crampele pot apărea și la nivelul brațelor și indiferent de locul în care apar, „dacă aveți crampe, acesta este un motiv pentru a opri, asta nu va fi neapărat legat de inimă”, spune Conroy.
Deși motivul exact pentru care apar crampele nu este pe deplin înțeles, se crede că acestea sunt legate de deshidratare sau de dezechilibre electrolitice. „Cred că este destul de sigur să spun că motivul numărul unu pentru care oamenii vor începe să aibă crampe este deshidratarea”, spune el. Nivelurile scăzute de potasiu pot fi, de asemenea, un vinovat.
Deshidratarea poate fi o problemă majoră pentru întregul corp, așa că mai ales dacă ești „afară de căldură și simți că ți se crampează picioarele, nu este momentul să treci. Trebuie să încetezi ceea ce faci.”
Pentru a calma crampele, Conroy recomandă „răcirea acesteia”. El sugerează să înfășurați un prosop umed care a fost în congelator sau frigider în jurul zonei afectate sau să aplicați un pachet de gheață. De asemenea, vă recomandă să masați mușchiul înghesuit în timp ce îl întindeți.
8. Bătăile inimii tale sunt ciudate.
Dacă aveți fibrilație atrială, care este o bătăi neregulate ale inimii, sau o altă tulburare de ritm cardiac, este important să acordați atenție bătăilor inimii și să solicitați îngrijiri de urgență atunci când apar simptomele. Astfel de afecțiuni pot simți ca fluturarea sau lovitul în piept și necesită îngrijiri medicale.
9. Nivelul tău de transpirație crește brusc.
Dacă observați o „creștere mare a transpirației atunci când faceți un antrenament care de obicei nu ar provoca acea cantitate”, acesta ar putea fi un semn de probleme, spune Torres. „Transpirația este modalitatea noastră de a ne răcori corpul și atunci când corpul este stresat, va supracompensa.”
Așadar, dacă nu puteți explica creșterea debitului de transpirație din cauza condițiilor meteorologice, cel mai bine este să luați o pauză și să determinați dacă ceva serios este în joc.
Ora postării: 02-jun-2022